Miért ne gondolkodnánk függetlenül!   De ce nu ne-am gãndi independent!

 Magunkról

Független hirlap/Publicatie independentã, Megjelenik idõnkénk/Apare ocazional, December/Decembrie  2006

 

Explicaţii pentru cei care au greutăţi în a citi textele scrise în limba nmaghiară

 

În tabelul de mai jos am asemuit unele litere din limba maghiară cu litere sau grupuri de litere din limba română, astfel având ca rezultat pronunţia literelor maghiare.

 

Litera maghiară

Pronunţia

Litera maghiară

Pronunţia

a

o

ny

ny (nyak – gât)

á

a

o

o (okos – deştept)

c

ţ

ó

ó (ló – cal )

cs

tş (csiga – melc)

ö

ö (ökör - bou)

dz

dz (bodza – soc)

ő

ő (kő - piatră)

dzs

dj  (dzsem - gem)

s

ş

é

é (ének - cântec)

sz

s

gy

gy ( gyermek - copil)

ty

ty (tyúk – găină)

í

i lung (ír)

ú

u lung (út - drum)

j

i semivocalic (János – Ion)

ü

ü (ül - şade)

k

c (kerek – rotund)

ű

ű (tűz - foc)

ly

i semivocalic (lyúk - gaură)

zs

j

 

Mostan kinyílt

Mostan kinyílt egy szép rozsavirág,

Betlehemben kipimpózott a zöld ág.

Kit rég vár mind az egész világ.

Királya menyből méltóság.

Királya menyből méltósság.

 

Gyolcsom volna, betakargatnálak.

E hidegvel csípni nem hagynálak,

Szolgálnék, mind uramnak,

Szolgálnék, mind uramnak.

 

Felelõs kiadó/Publicat de: “Szeret-Klézse Alapítvány/Fundatia “Siret-Cleja”

Fõszerkesztõ/Redactor sef: Duma-István András, Loc./Község: Cleja/Klézse, nr.casã/házszám: 590, zona/falurész: Tyúkszer, Jud./Megye: Bákó/Bacãu, cod/irányitószám: 607105, ISSN: 1583-607x, Tel/Fax: 00 40 234 253 269,

e-mail: aduma@xnet.ro

 

 

 

 

Szűz Mária úgy kesereg sorsán,

Szent Józseffel, szent Fiát allítván.

Most ő nyugszik csak egy marok szénán,

Szemiből könnyű csordulván,

Szemiből könnyű csordulván.

 

Óh, meg ne vess, hogy későn ismértünk,

Mert műk hisszük, hogy születtél értünk.

Születésed oly édes reményünk,

Vedd kedvesen énekünk

Vedd kedvesen énekűnk


 

 

Hol vagytok magyarok

Hol vagytok magyarok,

Tündöklő csillagok?

Valahol es vagytok

Nemzetünk istapja.

 

Hol vagy István király,

Téged magyar kéván,

Gyászos öltözetben

Te előtted sírván.

 

Rólad emlékezünk,

Csordulnak könyveink,

Búval harmatoznak

Szomorú szemeink

 

 

Virágos kert vala

Régen Pannonija,

Kit a Szűz Mária

Héven öntöz vala.

 

A kertnek kertésze

István király vala,

Árva magyaroknak

Választott ez napra.

 

Dicsértessék Isten

A szent országodba,

Hogy új királyt hoztál

Nekünk Szent Istvánban

 

 

 

Reménységünk benned

Van és Máriában,

Mi magyar nemzetünk

Nagy patrónájában.

 

Akiket éltedben

Nékünk elajáltál,

Te szent koronádval

Együtt bémutattál.

 

Tekénts István király

Régi országodra,

Fordítsd szemeidet

Szomorú hazádra.

 


 

DEMSE Márton

Moldova


Fekete gazdag föld,
piros kendős kertek
évszázadok óta énekeltek.
Az esti alkonyatban
miről zenéltek?
A bivaly-lassú Szeret
az ezüstös Besztercével kit nevet?
Oltáraidon
öreg papok mit prédikálnak?
Mily szelek
hordják keletről
nyugatra lelkedet,
ahol betűbe áll
minden szép éneked?
Miért takarja sötét
fátyol fehér szellemed?
Történelem földedben
patkányok turkálnak,
kertjeidben sáskák táncolnak.
Ugyan, szép Moldovánk,
az idő még mit hoz ránk?

 

Moldova

Grădini cu năframe roşii,
bogat, negru pământul,
de secole i se aude cântul.
În al serii asfinţit
ce ne şopteşti?
Împreună cu Bistriţa argintie,
Siretul domol de râsul cui învie?
Pe altarele tale
preoţi bătrâni ce predică?
Sufletul tău dinspre
est la vest
ce vânturi ţi-l prind,
de frumoasele-ţi cântece
în litere s-aprind?
Văl întunecat de ce atârnă
în faţa albei tale conştiinţe?
Al tău tărâm, istorie,
Şobolanii-l cotrobăie,
prin grădini lăcuste hălăduie.
Moldovă frumoasă, oare
care o să mai fie a timpului încercare?

Traducerea: BODOR Zsolt şi Ion Nete

 LAKATOS Demeter
Szérik a szüvem


Hogyne szérne szívem, dét
Sorsunk mostoha világba,
Mind tullukat, elhintezett.

Vaszbul lenne, mígisz szérik,
Mikar igazi testvérek
Egymás nelvit nem üsmérik.

Tiszta szívbül érdeklűdel,
Testvéredet megtaláljad
Sajnus, vele nem értüdel.

Átkazatt sorsa magyarnak;
Míly nyomokot szívbe hagyatt:
Bút, emlíket, mint egy zsarnok.

My szajnálúszabb világan,
Rontsd egy berebnek a físzkit,
Két golac áll árva ágon.

Boldogsága a családnak
Innapaknál, mikar zegísz
Kürül, egy asztaland állnak.

Azirt a nogy szívfájdalam
Elér det a zén öcsémet
Az élet útját találom.

Egy fiszekbe el tudjanak férny
Csángú mogyarval mind rígien,
...nem érezném szívet szérny.

Jó lenne az új világon
Béke trónjánál mük álljunk,
Fészkünk legyen csak egy ágon.

Meddig elválva mük állunk,
Szüvem nekem mindig szérik,
Szerüt iszvel sírba szállunk.
 

Mă doare inima

Cum de-n piept să nu mă doară
Când prin lumea cea ostilă
Ca pe fulgi soarta ne zboară.

Doare şi din fier de-ar fi
Văzând cum fratele meu bun
Limba nu-mi ştie a o grăi.

Din toată inima-ţi doreşti
Fratele, ca să vezi apoi
Că nu-l înţelegi de-l regăseşti.

Blestemata noastră soartă
Ca un tiran, prin jale şi durere
Inima ne poartă.

Nimic mai jalnic pe lume nu-i
Cuibul vrăbiei de dărâmi
Ca pe creanga pustie cei doi pui.

A familiei bucurie
E, ca de sărbători la masă
Toţi împreună să fie.

Mâhnirea mă înhaţă
Când pe frăţiorul meu
Îl oprimă crunta viaţă.

Într-un cuib de-ar încăpea
Ceangău şi ungur, ca odată,
Inima nu m-ar mai durea.

În lumea nouă ar fi bine
La tronul păcii să veghem
Cuibul pe-acelaşi ram a-l ţine.

Inima-mi fără-ncetare doare
Câtă vreme despărţiţi vom fi
Şi durerea poa’ să ne omoare.

Traducerea BODOR Zsolt şi Ion

Ceangăi

Ceangăi (csángó) este denumirea comună pentru trei grupe de ceangăii: din Bărsa: (barcasági csángók), ceangăii din Ghimes (gyimesi csángók), ceangăii din Moldova (moldvai csángók)

Nu trebuie confundaţi cu o populaţie maghiară care a trăit în Suceava 1777-1940, şi dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiţi în mod eronat ceangăi.

În ultima vreme, în terminologia românească prin ceangăi se înţelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceştia se disting prin particularităţi lingvistice arhaice (de vreme ce nu au fost atinşi de reformele lingvistice maghiare din Ungaria şi Transilvania) şi prin bogăţia de tradiţii şi artă populară. În decursul secolelor, identitatea cengăilor din Moldova s-a bazat pe apartenenţa Biserica Catolică şi pe limba lor  ungurescă.

Istoric

Primele surse  (după Bandionus, Năstase, Rosetio, Domokos Pál Péter, Mikes László, Zöld Péter, Dimitrie Cantemir)  amintesc de menţiuni scrise privind prezenţa unei comunităţi etnice maghiare în Moldova încă din secolul al XII-lea Episcopia milcovului 1222  În  în secolele XV-XVI lea numeroşi saşi şi maghiari din Transilvania au continuat să se stabilească în spaţiul extracarpatic. După încercarea generalului Nikolaus von Bukov să-i încorporeze pe secui în nou-createle regimente de grăniceri, soldată cu opoziţia unor săteni şi represiuni din partea autorităţilor, care au culminat cu Masacrul din Siculeni din anul 1764 , zeci de mii de secui au trecut munţii şi s-au stabilit în Moldova. În socolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Moldova în Regatul Maghiar, deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă.

 

Răspândire

Ceangăii locuiesc în judeţele Bacău, Neamţ, Iaşi, Vrancea (ceangăii din Moldova), Harghita (ceangăii din Ghimeş), Brasov (ceangăii din Bârsa), iar în ultimii 50 de ani comunităţi de ceangăi s-au stabilit în mai multe judeţe din ţară (de ex. Judeţul Constanţa judeţul Tulcea).

În Moldova se disting trei grupuri de ceangăi: Ceangăi de nord (estimaţi a fi în număr de cca 21000), Cengăi de sud (cca 13000) şi ceangăi secuii (cca 66000). După aceste estimări numărul ceangăilor se ridică la cca 100000, din care 62000 încă mai folosesc dialectul unguresc. Zeci de mii de ceangăi locuiesc în judeţul Brasov şi în Ghimeş. Oficial, conform recensământului din 2002, trăiau în România 1.266 de ceangăi. Alte zeci de mii au fost recenzaţi ca declaraţi  maghiari sau români. Diun totalitatea de 300 000 de catolici din moldova in jur de 250 000 sunt de origine maghiara

Învăţământul în limba maghiară

În Transilvania ceangăii de limbă maghiară învaţă în şcoli maghiare. În Moldova, în 13 localităţi au fost organizate cursuri extraşcolare, iar în 11 localităţi limba maghiară e înclusă în programul şcolar. În anul şcolar 2005-2006, 725 de elevi au învăţat maghiara în grupuri şcolare, iar 369 în grupuri extraşcolare. Asociaţia Maghiarilor ceangăi din Moldova (AMCM) este asociaţia care se îngrijeşte de bunul mers al programului. De asermenea mai sunt si alte organizaţii care ocrotesc cultura ceangăilor maghiari: Asociaţia Sfăntul Stefan, Fundaţia Siret-Cleja, Fundaţia Siret din orasul Roman, judeţul Neamţ.

 

Toponimia maghiară în Moldova

Drept mărturie a prezenţei ceangăilor de limbă maghiară în Moldova stau unele toponime româneşti păstrate până în prezent (listă incompletă):

 

Toponime simple (denumiri de aşezări)

Judeţul Bacău

Agăs (comună) (magh. "Ágas", în trad. "Ramuri")

Apa Asău  (sat, comuna Asău) (1. din magh. "apát", în trad. "abate", "stareţ" /vezi de ex. Apa/hida, la origine Apát/hida sau 2. "apa", în trad. "principal", "tată", + "aszó", de la pârâul Asăul, în trad. "pârâul care seacă")

Asău(comună) (din magh. "aszó", de la pârâul Asău, în trad. "pârâul care seacă")

Bacău (magh. "Bákó", în trad. "loc de execuţie" sau de la antroponimul Bakó "Călău")

Bţraţi (sat, comuna Mărgineni) (magh. "Barát", în trad. "Călugări",

Bărticesti (sat, comuna Ungureni) (de la antroponimul Bartos)

Bartea, Barta (sat, comuna Asău) (de la antroponimul Barta)

Bobos (sat, comunadealu Mori ) (din antroponimul "Babos", în trad. "Pistruiatu" sau din "babos", în trad. "locul cu fasole")

Borzesti (aparţine demunicipiul Oinesti) (din magh. "borz", în trad. "locul cu viezuri", "locul cu bursuci", "Bursuceni")

Cădăresti  (sat, comuna Palanca) (din magh. "kádár", în trad. "dogar")

Captalanm (sat, comuna Motoşeni) (din magh. "káptalan", în trad. 1.) "plantă erbacee cu frunze mari şi late, întrebuintate ca acoperiş la stupii primitivi de albine", 2.) "organizaţia canonicilor")

Ciucani(sat, comunaRăcăciuni) (magh. "Csík", de la toponimul Csík - Ciuc - sufixul -eni arată că întemeietorii erau din Ciuc)

Ciuges (sat, comunaPalanca) (magh. "Csügés", în trad. "tufăriş") Rosetti, p. 5.

Cughinis (parte a satului Brusturoasa) (magh. "Kökényes", în trad. "Porumbari)

Faraoani (comună) (magh. "Forrófalva", în trad. "Satul Forró" - nume de familie, "Satul lui Fierbinte")

Fărcasa (sat, comuna Onceşti) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")

Fichitesti  (sat, comuna Podu Turcului) (din magh. "fekete", în trad. "negru", sau de la antroponimul Fekete)

Ghereesti Birăieşti (azi încorporat în municipiul Bacău) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró) Rosetti, p. 7. Ghimes (magh. "Gyimes", de la "gém/szarvas", în trad. "locul cu cerbi")

Gioseni (sat, comuna Tamaşi) (din magh. "diós", în trad. "loc cu nuci") (numele maghiar actual al satului: "Gyoszény" arată că fondatorii erau maghiari, , iar secuii veniţi după 1764 au preluat toponimul - teorie întărită şi de faptul că în dialectul local se arată o puternică influenţă secuiească, în ciuda faptului că satul este în zona "ceangăilor de sud")

Lapos (sat, oraşul Dărmănesti) (magh. Lápos, în trad. "mlăştinos")

Lucăcesti  (sat, orasul Moinesti) (magh. "Lukácsfalva", de la antroponimul Lukács "Luca")

Ludosi (sat, Comuna Balcani) (din magh. "ludas", în trad. "găşteni")

Nadisa  (sat, comuna Struguri) (din magh. "nádas", în trad. "loc cu stuf)

Orăsa (sat, comuna Livezi) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate")

Orăsa Avram (sat, comuna Sănduleni) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate")

Palanca (comuna) (magh. "Palánka", în trad. "fortificaţie din trunchiuri de copac")

Perchiu (sat, comuna Huruesti) (de la muntele Perchiu, magh. "Perkő", în trad. "muntele unde se ţine judecata") Rosetti, p. 5.

Şanta (sat,comuna Asău) (de la antroponimul Sánta "şchiop")

Sascut (comună) (magh. "Szászkút", în trad. "Fântâna Sasului")

Secueni (comună) ("satul celor din Secuime") Rosetti, p. 5.

Sendresti (sat, comuna Motoceni) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")

Somusca (sat, comuna Cleja) (magh. "Somoska", în trad. "locul unde cresc coarne")

Tamasi (comună) (magh. "Tamás", de la antroponimul Tamás)...mai sigur Tamaşi vine din cuvinte ale dacilor de la cetatatea Tamaşidava care se găseşte pe teritoriul satului Răcătău, comuna Horgeşti, jud. Bacău, în vecinătatea comunei Tamaşi, cetate ce exista cu mult înainte de venirea ungurilor în Europa. După unni, provenienţa maghiară a denumirii este exclusă.  – totusi lingvisti ar putea cerceta de ce numele localităţi este foarte asemănătoare cuvintelor Te-más (Tu altul)  Totusi de unde provine numele? Támás

Tarhăusi (sat, comuna Ghimeş) magh. "Tarhavas", în trad. "muntele gol")

Teius (sat, comuna Parava) din magh. "tövis", în trad. "loc cu ghimpi"(pentru comparaţie vezi oraşul Teiuş din judeţul Alba)

Trotus (magh. "Tatáros", "Tatros", în trad. "Tătărăşti") [www.revistatribuna.ro/pdf/tribuna25.pdf]

Uifalău  (vechiul nume al comunei Nicolae Bălcescu /în perioada interbelică Ferdinand/) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou)

Uifalău (vechiul nume al comunei Trăian) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou)

Ungureni (sat, comunaGăiceana) (fostul nume al satului Arini /până în 1967/) (magh. "Magyarfalu", în trad. "Satul Unguresc")

Vermesti (sat, oraşulComănesti) din magh. "vermes", în trad. "loc cu capcane (pentru animale)" (pentru comparaţie vezi satul Vermis (din judeţul Bistriţa)

Veresti (sat, comunaSănduleni) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roşcovan"

Valea sosi  (sat, comuna Podurui) din antroponimul magh. "Sós, Soós", în trad. "şalgău"

 

Judeţul Neamţ

Adjudeni (sat, comuna  Garcina) (magh. Dsidafalva, însă care vine din denumirea românească; din antroponimul Egyed – locuitorii provin din Adjud, jud. Bacău)

Almaş (sat, comuna Garcina) (din magh. "almás", în trad. "locul cu meri, mereni")

Baratca (sat, comuna Bărgăoani) (din magh. "barát", în trad. "călugăr") (vezi şi articolul bărăţie)

Başta (sat, comuna Secueni) (din magh. "básta", "bástya", în trad. "bastion") (observaţie: consoana "ş" arată că denumirea nu vine de la ceangăii "sâsâiţi", nici de la românescul "bastă", ci cel mai probabil de la secui) Alexandru Ciorănescu DET, 722.

Bereşeşti (sat dispărut, comuna Ghereesti, Birăeşti) (din magh. "béres", în trad. "argat")

Bicaz  (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciocănescu DET, 829. (observaţie: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")

Bicaz Chei (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciorăchescu DET, 829. (observaţie: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")

Ceahlăul (comună) (de la muntele Ceahlău, care vine din magh. "Csalhó", în trad. "zăpadă înşelătoare")

Cuesjdiu (sat, comuna Garcina) (din magh. "kövesd", în trad. "pietrosu") (vezi numeroasele toponime din Transilvania "Cuieşd" "Cuiejd")

Cut (sat, comuna Dumbrava Roşie) (din magh. "kút", în trad. "fântână, izvor")

Fărcaşa (comună) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")

Făurei (comună) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + magh. "hely", în traducere "loc" = "locul lui Făur")

Gherăeşti, Birăeşti (comună) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró)

Grinţies (comună) (din magh. "gerinces", în trad. "creastă")

Holm (sat, comuna Pânceşti) (din magh. "halom" /în maghiara veche "holm"/, în trad. "colină", "movilă") – posibil din ucraineană sau rusă "holm", în trad. "colină", "movilă")

Leucuşeni (azi încorporat în Săbăoani) (magh. "Lőkösfalva", "Lököszfalva", de la vechiul antroponim maghiar Lőkös – vezi toponime maghiare ca Lőkösháza /Ungaria/, Lőkös/Levkuška /Slovacia/

Oşlobeni (sat, comuna Bodeşti) (1. din magh. "vas" - în dialectul secuiesc "vos" - , în trad. "fier" + "láb", în trad. "parcelă" sau "poale" = "parcela fieroasă" sau "poalele (muntelui) fieros") (2. de la antroponimul Vas "puternic" + "láb", în trad. "parcelă" = "parcela lui Vas") (observaţie: pentru va>o vezi város>oraş, udvarhely>odorhei)

Ozana „Este discutată, de asemenea, situaţia coexistenţei pentru o perioadă îndelungată de timp a două nume pentru acelaşi curs de apă, Ozana şi Neamţul. Numele Ozana, de origine maghiară, mai vechi decât Neamţul, s-a menţinut doar la nivel popular, în timp ce celălalt hidronim, dat de administraţie în virtutea faptului că râul trece chiar prin târgul cu acest nume, a rămas aproape exclusiv la nivel cult, neintersectându-se în uz cu denumirea populară.”

Săbăoani (comună) (magh. "Szabófalva", "Satul Croitorului", "Satul Sabăului")

Săcăluşeşti (sat, comuna Agapia) (din magh. "szakálas", în trad. "bărbos")

Secuieni (comună) ("satul celor din Secuime")

Secuienii Noi (sat, comuna Secuieni) (în trad. "satul celor din Secuime")

Tarcău (comună) (de la muntele Tarcău, din magh. "Tarkő", în trad. "piatră goală, munte gol") – alternativ (din punct de vedere fonetic aproape imposibil): de la "tărcat", “pestriţ” ( N. Iordan: Nume de locuri româneşti din R.P.R., Ed. Academiei R.P.R. 1952) . “Tărcat” la rândul lui vine din magh. “tarka”=”pestriţ”

Tămăşeni (comună) (de la antroponimul Tamás "Toma")

Telec (sat, comuna Bicaz) (din magh. "telek", în trad. "parcelă, lot de case")

Ticoş (sat, comuna Bicaz) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini")

Ticoş Floarea (sat, comuna Taşca) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini")

Verşeşti (sat, comuna Girov) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roşcovan"

 

Judeţul Iaşi

Boroşeşti (sat, comuna Scânteia) (din magh. "boros", în trad. "locul cu vin" eventual din antroponimul Boros)

Căueşti (sat, comuna Scheia) (din magh. "kő", "köves", în trad. "piatră", "pietros")

Fărcăşeni (sat, comuna Strunga) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")

Fedeleşeni (sat, comuna Strunga) (din magh. "fedeles", în trad. "butoi cu capac") (observaţie: e posibil ca numele să vină direct din limba română, din regionalismul "fedeleş" "butoi cu capac")

Feredeni (sat, comuna Deleni) (din magh. "feredő", în trad. "băi") (observaţie: e posibil ca numele să vină direct din limba română, din regionalismul "feredeu" "băi")

Forăşti (sat, comuna Gropniţa) (din antroponimul Forró – vezi Fărăoani)

Gârbeşti (sat, comuna Tibana) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")

Heleşteni (comună) (din magh. "halastó", în trad. "heleşteu") (observaţie: e posibil ca numele să vină direct din limba română, din "heleşteu")

Hălăuceşti (comună) (magh. "Halasfalva", în trad. "Satul cu Peşti")

Holm (sat, comuna Podu Iloaiei) (din magh. "halom", în trad. "colină", "movilă")

Miclăuşeni (sat, comuna Butea) (magh. "Miklósfalva", de la antroponimul Miklós "Nicolae")

Mogoşeşti (comună) (din magh. "magas", în trad. "înalt")

Podu Iloaiei (oraş) (magh. "Lónyahíd", "luna" în slavă "vânători", transmis în română prin filieră maghiară: Lónya> Loaia /vezi Bánya>Baia, iar prin etimologie populară a fost adăugat i-ul din faţ㠖 pentru preluare concomitentă din slavă vezi localitatea Luna /în maghiară Lónya/ din jud. Cluj)

Şendreni (sat, comuna Victoria) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")

 

Judeţul Suceava

Baia (comună) (magh. "Bánya", în trad. "mină") [www.revistatribuna.ro/pdf/tribuna25.pdf]

Botuş (sat, comuna Fundu Moldovei) (de la jitnicerul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloşeşte baston", adică este şchiop.)

Botuş, Botoş (sat, comuna Iacobeni /până în 2002/, iar apoi comuna Ciocăneşti) (de la antroponimul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloşeşte baston", adică este şchiop.)

Cărăuş de Jos (cătun, comuna Dorna Cândrenilor, la graniţa dintre judeţele Bistriţa şi Suceava) (din magh. "karós" "locul cu pari") (observaţie: dacă numele era legat de cărăuşi, atunci forma ar trebui să fie "Cărăuşii de Jos")

Cărăuş de Sus (cătun, comuna Dorna Cândrenilor) (din magh. "karós" "locul cu pari") (observaţie: dacă numele era legat de cărăuşi, atunci forma ar trebui să fie "Cărăuşii de Sus")

Falcău (sat, comuna Brodina) (din magh. "fal", în trad. "zid" + magh. "kő", în traducere "piatră" = "fal/nak való/ kő" "piatră pentru zid", eventual "zid de piatră")

Forăşti (comună) (din antroponimul Forró – vezi Fărăoani)

Leucuşeşti (sat, comuna Preuteşti) (de la vechiul antroponim maghiar Lőkös – vezi toponime maghiare ca Lőkösháza /Ungaria/, Lőkös/Levkuška /Slovacia/)

Lucăceşti (comună) (de la antroponimul Lukács "Luca")

Suceava (municipiu) (din magh. "szűcs", în trad. "cojocar", "suciu" + sufixul slavo-român -eavă = cojocărie)( vezi la Suceava

Judeţul Vaslui

Bărtăluş-Răzeşi (Bărtăluş: din antoponimul maghiar Bartalus)

Bărtăluş-Mocani (Bărtăluş: din antoponimul maghiar Bartalus)

Ghergheleu (sat, comuna Codăeşti) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore")

Ghergheşti (comună) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore")

Huşi (oras) (magh. "Husz" de la husiţi - aceasta e numai una din etimologiile posibile)

Pogana (comună) (studiul fonetic arată că Pogana vine din forma maghiar㠓pogány”)

Pogăneşti (sat, comuna Stănileşti) (studiul fonetic arată că Pogăneşti vine din forma maghiar㠓pogány”)

Secuia (sat, comuna Muntenii de Jos)

 

Judeţul Botoşani

Balinţi (sat, comuna Havârna) (de la antroponimul Bálint "Valentin")

Borzeşti (sat, comuna Ungureni) (din magh. "borz", în trad. "locul cu viezuri", "locul cu bursuci", "Bursuceni")

Botoşani (municipiu) (de la fondatorul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloşeşte baston", adică este şchiop.)

Gherghel (cătun, comuna Şendriceni) (din antroponimul Gergely "Grigore")

Gârbeni (sat, comuna Havârna) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")

Gârbeşti (sat, comuna Todireni) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")

Hilişeu (comună, Hilişeu Horia, Hilişeu Cloşca, Hilişeu Crişan) (din magh. "halastó", în trad. "heleşteu") (observaţie: e posibil ca numele să vină direct din limba română, din "heleşteu")

Şendreni (sat, comuna Frumuşica) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")

Şendriceni (comună) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")

Unguroiaia (sat, comuna Cristeşti)

 

Judeţul Vrancea

Adjud (magh. "Egyedhalma", de la antroponimul Egyed)

Bicheşti (sat, comuna Bogheşti) (din magh. "bikk", "bükk", în trad. "fag")

Chiojdeni (comună) (din magh. "köves", în trad. "pietros") (vezi Chiojdu din jud. Buzău)

Farcaş (sat, comuna reghiu) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")

Făurei (sat, comuna Garoafa) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + "hely", în magh. "loc")

Feldioara (sat, comuna Tănăsoaia) (din magh. "földvár", în trad. "cetate din pământ")

Palanca (sat, comuna Urecheşti) (din magh. "palánka", în trad. "fortificaţie din trunchiuri de copac")

Judeţul Galaţi

Balinteşti (sat, comuna Bereşti Meria) de la antroponimul Bálint "Valentin"

Căuieşti (sat, comuna Drăguşeni) din magh. "kő" "köves", în trad. "piatră", "pietros"

Corod (comuna) din magh. "Kóród", în trad. "loc cu cocean, tuleu", pentru comparaţie vezi nemumăratele denumiri maghiare "Kóród", "Kórógy" din Bazinul Carpatic

Ghidigeni (comună) (din magh. “hegedüs”, în trad. „satul muzicantului, violonistului” – pentru comparaţie vezi exemplul satului Ghidighici de lângă Chişinău, numit în vechime Highideşul)

Ghingheşti (sat, comuna Drăguşeni) 1.) din magh. "gyöngyös", în trad. "loc cu vâsc", pentru comparaţie vezi nemumăratele denumiri maghiare "Gyöngyös"din Bazinul Carpatic, 2.) din antroponimul Gyöngyös, în trad. "cel care se ocupă de perle"

Ionăşeşti (sat, comuna Nicoreşti) de la

antroponimul Jónás "Iona"

Şendreni (comună) de la antroponimul Sándor "Alexandru"

Taplău (sat, comuna Ghidigeni din magh. "tapló", în trad. "iască"

Ungureni (sat, comuna Munteni)

 


 

 

Dintre cuvintele arhaice.

Cuvinte din limba maghiară veche păstrate de comunitatea ceangăilor unele regăsite si în limba romănă si nefolosite actual în zonele unde se vorbeste limba maghiară literară.

 

Füles, files = iepure, (urechiat) magh, nyúl.

Cinka ( se pronunţă Ţinca)= fetiţă- regăsită în poeziile lu Ady Endre. Diferenţierea făcută între fată si copilă asemenia altor popoare asiatice care obisnuesc sa diferentieye varsta, cuvăntul Cean din limba japoneză fată mică.

Cefre (se pronunţă Ţefre) = cuvănt folosit în zona ghimesului si unele zone ale moldovei pentru fetele care încă nu au ajuns la maturitatea fetelor de horă.

Bezere = strănsoarea de la cămesa feminină ce o strănge în jurul gătului.  (magh, be- zár, îl închide).

Korcun- Ciorapi din cuvintele Karja-cundra, Karja-cula, Pelinca de braţ, aici ciorapi cuvănt specific maghiar care în limba literară maghiară este pierdută ( magh Zokni, cuvănt germanic?)

Vésárája – iubita, vér sarja  aleasa inimi , aleasa din  „ spuma.. săngelui”,

Véréje – vérje  ( magh vére) săngelui, săngele lui.

Verisórja – (magh vér-sor) din răndul săngelui. (asemenia în limba romănă , limba latină tărzie după apariţia hunilor)

Köpörit- deranjează în găndire, supără în găndire, sapă în găndire, (magh Kapor a căuta prin scărmănială)


 

Mit tudunk a magyarokról?

 1. Tudjuk-e, hogy a 895-ös III. Honfoglalás idején,  mintegy 500 000 magyar érkezik a Kárpát-medencébe, és ha összehasonlítjuk ezt a  számot a mai népességi adatokkal (16 000 000), akkor láthatjuk, hogy mi 1100 év alatt a harmincszorosára növekedtünk a magyarságság lélekszámát illetõen? A mai  Franciaország területén például a IX. században 7 000 000 ember élt és ma  mindössze 58 000 000 embert lehet találni Frank honban. Ez alig 8,5 szeres  növekedést jelent.

 2. Tudjuk-e, hogy a Honfoglalás idején Európában csak a  görögöknek és a rómaiaknak volt írásbeliségük, és amikor mi megérkezünk a  Kárpát-medence területére, már kiforrott, kész, mintegy 1700 éves írásbeliséget  hoztunk magunkkal?

 3. Tudjuk-e, hogy az Ómagyar Mária-siralom szövegét mi  m ég a mai napig

értjük, hiszen szókincsét, mind a mai napig használjuk?  Shakespeare drámáit,

A mûvelt angol már csak szótár segítségével képes elolvasni, mivel annyit változott nyelvük az elmúl 440 év során. A miénk, megtartotta nyelvtanát és szókincsét. Nem volt hajlandó belesimulni, beleolvadni  a nagy nyelvi forgatagba!

 4. Tudjuk-e, hogy a Magyar Zenetudományi Intézet regisztrálta a 200 000. magyar népdalt, amelybõl 100 000 már megjelent  nyomtatásban is. A 80 milliós Németországban összesen 6000 (!) népdalt tudtak összegyûjteni.

 5. Tudjuk-e, hogy a magyar mesevilág páratlan az egész  világon? Európában nem ismerik a tündért, hetedhét országot, fanyüvõt, hétfejû  sárkányt, még nyelvtani szinten sem. Nincs szavuk rá.

 6. Tudjuk-e, hogy Európa nem ismerte a magyarok  bejövetele elõtt a hús megfõzésének módját? Nem ismerték a villát és a kanalat.  Kézze l és késsel

ették a sütött húst. Behoztuk a sajátos fûszerezési  technikánkat, a darabolást, a fûszerekkel való összefõzést. Az édes, sós,  savanyú, keserû ízek mellé mi hoztuk az erõs ízt ételeinkben.

 7. Tudjuk-e, hogy azért nem járnak tógában, ma Európában  az emberek, mert mi behoztuk magunkkal a nadrágot, a zakót (kazak), a hosszú  kabátot (kaftán).

Amíg Európa saruba, csizmába, bocskorba járt addig mi  behoztuk a háromnegyedes sarkos cipõt. Sõt még az alsó fehérnemû is általunk  kerül a világnak erre a részére. Gondoljuk csak meg, ma Skóciában, ha valaki igazán korhûen akar a skót népviseletbe felöltözni, akkor nem vesz alsónadrágot  a kockás szoknya alá…

 8. Tudjuk-e, hogy a Honfoglalás idején, mi csodálatos  növény és állatvilággal rendelkeztünk, amit magunkkal hoztunk a belsõ-ázsiai térségbõl?

 9. Tudjuk-e, hogy az elmúlt idõszakban sikerült, a  parlament által, hivatalosan is nemzeti kinccsé tenni õshonos állatfajaink nagy  részét? A kilenc kutya fajtát, a három parlagi tyúk fajtát, a szilaj marhát, a  három mangalica fajtát, a tincses kecskét, és a galambjainkat. Ez egyben azt is jelenti, hogy nem lehet õket keresztezni, az országból kivinni. Tehát meg kell  tartani a tiszta vérvonalat. A szürke marhát sajnos az osztrákok már levédték  elõttünk. Szégyen, hogy a mi politikusaink ezt szó nélkül hagyták.

10. Tudjuk-e, hogy a hollandok 400 éve termesztik a  tulipánt, mi 3000 éve?

Mégis õket hívják a tulipán hazájának. Az egyetlen  európai tulipán fajtának, A Tulipa Hungaricának géncentruma, a Kárpát-medencében  van.

11. Tudjuk-e, hogy a világ második alkotmánya a miénk?  Az elsõ az izlandi 720-ból, a második pedig: Szent István király intelmei Imre  herceghez.

12. Tudjuk-e, hogy a reneszánszt, mint

mûvészeti s tílust  Ausztria és Németország tõlünk vette át?

13. Tudjuk-e, hogy az öntözéses gazdálkodást és a  vetésforgót is mi honosítottuk meg a világnak ezen a részén?  Mára már  Európa elfelejtette ezt a tudást, és jórészt ennek köszönhetõ, hogy  termõföldjeik tönkrementek, elhasználódtak.

S akkor még egy szó sem esett a magyarok õsi  hitérõl Ezek persze csak kiragadott példák, a teljesség igénye  nélkül. Talán nem hiába íródtak le. Jó lenne, ha legalább addig eljutnánk  gondolatban, hogy magyarnak lenni nem szégyen! S akkor talán nem támolyognánk  össze-vissza, abban a jogi, gazdasági és kulturális csapdában, amit nekünk  állítottak Brüsszelben.

S hogy nehogy azt higgyük, az író fantáziája, üldözési  mániája mondatja

velem ezeket a szavakat, álljon itt egy idézet  bizonyságul: Napoleon megkérdezte Francois Talleyrand-t, hogy mit  tegyen a magyarokkal..

Talleyrand válasza: - Felség! Régi szokásuk a  magyaroknak, hogy felnéznek nagyjaikra, és büszkék a múltjukra. Vedd el e nép  múltját, és azt teszel velük, amit akarsz!

A monarchia idején megvalósították Talleyrand  elméletét.

 

És végül, tudjuk-e, hogy 1805-ben 6 ember mert  beiratkozni a Pázmány Péter Tudományi Egyetemre, mert féltek, hogy az osztrákok  megölik, kiirtják családjaikat? S nem sokkal késõbb, 43 év múlva, megremegett a  Föld; Most kereken 200 évvel késõbb ugyanaz a helyzet. És 43  évvel késõbb vajon újra lesz-e földindulás?

 

Jó magyarnak lenni, igen nehéz, de nem  lehetetlen!

(Széchenyi István) aki 14 évesen tanulta meg magyar anyanyelvét.


 

Adevăr si Religie

Din lipsă de spaţiu voi încerca doar în căteva cuvinte a atinge o temă care din nou este în actualitate noastră.

Ce este religia? Răspunsul nu poate fi usor de abordat, dar numai ca să putem continua să ne amintim, că în lume sunt o mulţime de religii din care am putea să ne mărginim la căteva care sunt majoritare si merita atentia.

Majoritatea cetatenilor din Romănia sunt crestini, dar printre noi mai vieţuiesc si alţi oameni a căror credinţă diferă, sau este foarte apropiată de crestinism. Astfel este religia islamică, iudaismul, budismul si una dintre cele mai vechi, confucianismul.

Foarte multi, privesc religia ca pe o filozofie si sustin in limba lor de vorbire, /de exemplu/ noi in limba maghiara ceangaiasca „vallom a hitemet”.  In limba romănă aceasta poate fi tradus altfel: /Imi sustin cedinta/, ceea ce nu prea este folosit de noi.

Rar sar exprima cineva astfel: /Cred credinta/ si mai rar se foloseste. Apare si o confuzie spunand „sunt catolic” nu numai ca religie ci si ca natiune, confuzie deoarece se amestecă religia cu supunerea fata de pozitia biserici romano- catolice de Jasi. Totusi pentru a nu părăsi tema sa privim lucrurile si din alt punct de vedere.

În ultima sută de ani s-a întărit o miscare care este înpotriva religiei, pe care o numim ateism.  Totusi părerea multora oameni este aceia că atăta timp căt nu poate fi dovedită inexistenţa forţei supranaturale care formează totalitatea legilor naturii si temelia acestora  nu se poate vorbi de inexistenţa lui Dumnezeu. Astfel reiese că însăsi ateismul este o dogmă.

A valóság nem tagadható. Adevărul nu poate fi tăgăduit. Întrucăt acesta nu este o dogmă.

Si totusi cum putem deosebi adevărul adevărat? Adevărul nu poate ocoli dreptatea iar acea dreptate care nu se bazează pe adevăr acea deja este un fel de credinţă un fel de religie care nu doreste apropierea de adevăr ci  se ascunde după interese  ce sunt legate de timp si de cauză, acesta este neadevărul numit minciună si care se ascunde sub un adevăr creat temporar, care în timp dispare.

Az igazság mindörökké  ugyan az,  Adevőrul este dintotdeauna aceias.

Adevărul adevărat totusi există pin insăsi existenţa unor fapte si legi care arată reguli binestabilite ce nu pot fi distruse precum si unele obiceuri sau legi naturale si chimice ce se succed.

De pildă indiferent de religie  la sfărsitul fiecărui an majoritatea omeniri sărbătorim trecerea de la vechi la nou, renasteria.  Iar noi crestini sărbătorim nasterea fiului lui Dumnezeu care se deosebeste de omul normal  prin propagarea dragostei faţă de semeni si natura înconjurătoare, iertarea , ajutorarea, respectarea legilor naturi si credinţa grijei divine, defaăt dovedit prin însăsi exstenţa celor înconjurătoare.

Vallom a szeretetett. Putem traduce motamo? Credinţa în dragoste?!. Si aici exprimarea în traducere ar putea avea mai multe  înţelesuri.

După învăţăturile noului testament se pun bazele moralităţi crestine care  putem recunoaste au  dat posibilitatea  dezvoltări umanităţi.

În timp cu mirare constatăm că si crestinismul este înpărţit în religi si secte asemenia tuturor religiilor. Nu este de competenţa mea de a critica sau a lăuda una sau alta dintzre religi, cert este că sa dovedit  coportarea dură în existenţa omului faţă de religie care se deosebeste de divinitate si care încă nu este în întregime fiu al lui Dumnezeu.

Această cauză determină diferite forme de revoltă care slăbesc unele biserici si  dau nastere la noi secte. Părerea mea este că atuncia cănd una din Biserici se amestecă în probleme politice atuncia aceia se îndepărtează de dumnezeu, dănd posibilitatea  propagări unor neadevăruri în sănul enoriasilor biserici.

Cei care şiau dedicat viaţa  în exclusivitate  credinţei crestine. -Crestini   adevăraţi -primesc moartea cu bucurie deoarece nu fac diferenţă între veaţă si moarte de grade sociale si de culturi lingvistice în existenţa lor fizică si nici cea spirituală, ei nusi doresc singuri moartea nici al lor si nici semenilor – exprimarea culturală- e simplă, prpăvăduesc  o veaţă bazată pe morală si pe un adevăr care caută pe Dumnezeu. Acel Dumnezeu care iubeste însăsi creaţia .acea creaţie din care face parte omul ce poate deveni fiul lui Dumnezeu prin coportamentul său, participant la creaţie.

Această comportare  promite linistea sufletească, aduce măntuirea nu numai a omuli dar însăsi a fiinţei vii. a vieţi care cuprinde totalitatea formelor de viaţă ce trăiesc întro armonie divină. Ruperea acestei armonii este a muncă a distrugeri  a denaturări adevărului  numit diavolism.

În totalitatea acestor adevărui există diferite culturii umane printre care si cultura ceangăilor, care si ia  este o operă a lui Dumnezeu. Si cea ce este ceangău nu este altceva   decăt ramură a rădăcini de provenienţă maghiară, întro situaţie în care atenţionează omenirea, Megtagathatom magamat a valóságot és akkor Istent is..

De aceia cred că poziţia biserici catolice privind naţionalitatea ceangăilor din Moldova este înpotriva legilor lui Dumnezeu prin denaturarea exisztenţe a unei culturi destul de vechi.  Nu biserica în sine este de vină ci acei reprezentanţi care se îndepărtează de la adevărata chemare si se concentrează întro politică  pămăntească. De aici apare si conflictul în sănul biserici.

Indiferent de religia pe care o vor adopta uni din enoriasi romano-catolici ceangăi , aceasta nui îndepărteză de adevăr.

Se spune, păcătueste acela care se atinge de lucrarea domnului.  Se încercă a se spune că religia romano-catolică a fost un liant unificator a catolicilor din Moldova dar se uită a se aminti că obisnuinţa si cultura veche maghiară a adus acest liant unificator,   întărinduse prin pasivitate  credinţa romano-catolică, în sănul populaţiei crezănd că va fi protejată populaţia maghiară doar de religie.  Din păcate această  unitate romano-catolică este subredă  în timp avănd lipsa aceptări adevărului unei naţiuni bazată pe o morală străveche.

A végtelen valóságot  nem tudja el takarni az igaztalanság.  Adevărul vesnic nu poate fi tăgăduit de neadevăr.

 

În prezent  asistăm la ateismul tineretului si în timp,  ulterior căutarea refugiului întro altă religie care să nu devină supărătoare si să nu fie dictatorială. Aceasta nu rezovă si  existenţa întrebări naţionale.

Én nem kell  valjom, hogy magyar vagyok, hanem tudom, hogy ennek születem, és ezt nem tudom meg tagadni, mert ez az igazság van.

 Greu de tradus această propoziţie. Dar voi încerca.

 Eu nu trebue să sussţin prin credinţă existenţa mea maghiară  Stiu că originea, cultura si nasterea, meau dat  existenţa prin natura de maghiar, aceasta nu o pot tăgădui  pentru că acest adevăr există.  Astfel continuănd:  Sunt maghiar, în interiorul religiei romano catolice (momentan) si  vieţuesc pe teritoriul statului romăn  închegănd un liant numit Omenire din existenţa vieţi  material pămăntesi.  Suflul primit, numit suflet este si aparţine  culturi milenare

maghiare  cu credinţa întrun singur Dumnezeu si

respect faţă de  creaţia lui Dumnezeu care se manifestă prin totalitate formelor de manifestare receptate de simţurile dobăndite.

Întrucăt există o totalitate de legi naturale care protejeazî si susţin forma evolutivă  perceptată prin veaţî  inclusiv existenţa mea cu posibilitatea cunoasteri acetor legi  cunosc că există un cordonator care nu permite haosul si  distrugerea în totalitate. Acesta în cunoasterea mea este numit Dumnezeu  cel existent

Adevărul existenţei mele culturale si naţionale nu poate fi confundată cu religia. Pentru aceasta revin si amintesc. Eu nu sunt maghiar ca credinţă   

 

intr-o anumită convingere „Nem vallom” Sunt maghiar! prin nasterea si patrimoniul cultural dat de rădăcinile mele istorice.

 

Isten Áldjon meg mindent és mindenkit. Domnul să binecuvinteze  toate creaturile si  pe toţi.

Duma András.


 

Ceangăii din Moldova se consideră o minoritate a minorităţii maghiare

- interviu cu poetul Andrei Duma, presedintele Fundaţiei "Siret-Cleja”

În urmă cu două săptămăni, în staţiunea Balvanyos s-au derulat lucrările celei de a XIV

ediţie a Universităţii de Vară la care au participat

cu preponderenţă reprezentanţi ai etniei maghiare din Ardeal precum şi din Ungaria. Printre

subiectele abordate s-a numărat şi cea referitoare la modul în care ceangăii din Moldova sunt acceptaţi de comunitatea majoritară. Vicepreşedintele Uniunii Europene a Grupurilor Etnice, Jozsef Komlossy, a declarat că ceangăii din Moldova ar trebui să înainteze un nou raport

Consiliului Europei, cu privire la ceea ce a făcut Romănia pentru această etnie în ultimii doi ani. Komlossy a spus că ceang\ii ar trebui să ceară Consiliului Europei un răspuns din care să reiasă dacă organismul european a uitat sau nu de ei şi de problemele cu care se confruntă: dorinţa neîmplinită de a învaţa în limba maternî sau participarea la slujbele religioase în limba maghiară.

Preşedintele Uniunii Ceang\ilor Maghiari din Moldova, Andras Bartha, a declarat la răndul său că această minoritate e tot mai săracă, copiilor li se permite să înveţe limba maghiară doar în afara orelor de şcoală, iar tinerii nu-şi pot găsi locuri de muncă. Andras Bartha a precizat că situaşia ceangăilor a început să se îmbunătăţească abia dup\ ce aproximativ 700 de membri

ai comunităţii au primit legitimaţii de maghiar, iar 140 de copii doresc să înve]e în limba maghiară. Procesul de asimilare a ceang\ilor din Moldova este foarte avansat, a declarat şi deputatul UDMR  Zsolt Szilagi, preşedintele Mişcării Reformiste. El a sus]inut că Poliţia şi Prefectura din judeţul Bacău încearcă să-i înspăimănte pe ceangăii care doresc să-şi asume identitatea maghiară şi că în şcolile băcăuane copiii ceangăilor sunt intimidaţi. Zsolt Szilagi a afirmat că elevilor ceangăi li se spune la şcoală că, dacă doresc să înveţe limba maghiară, să plece în Ungaria.

Singurul băcăuan care a participat la această tabără a fost poetul Andrei Duma (foto), presedintele Fundaţiei "Siretul" din Cleja.

Reporter: Tema la care aţi participat a fost destul de generoasă. Cum pot ceangăii din Moldova să sprijine Romănia în procesul de integrare în Uniunea Europeană?

Andrei Duma: Pentru a răspunde la această întrebare ţin să fac căteva precizări. Am participat ca invitat şi m-a mirat că din partea ACMM nu a participat nimeni. Ma-m dus să-mi exprim părerea despre problema ceangăilor, despre modul cum pot ei contribui la integrarea Romăniei în UE. Consider că ceangăii sunt subminoritate maghiară, a ajuns de fapt o subunitate a minorită]ii maghiare. Simt o influienţă a Vaticanului de a romaniza maghiarii din Moldova chiar dacă noi, ceang\ii, suntem maghiari, avem nişte rădăcini de care nu trebuie să ne îndreptîm. Noi nu suntem ienicerii nimănui şi trebuie să ne considerăm parte egală a minorităţii  maghiare din Romănia. Or, situaţia actuală ne determină să fim o minoritate a minorităţii. Statul romăn ar trebui să întărească acele infrastructuri prin care se păstrează fundamentele originale. Ar trebui introduse în scoli adevăratele informaţii despre originea ceangăilor. Dacă întrebi un ceangău ce este îţi spune că e romăn dar nu vlah. Ideea de cetăţean şi de naţiune trebuie învăţată în scoli. La Cleja, 25-30 de copii învaţă limba maghiară ca pe o limbă străină. Acest început, care e prea mic, înseamnă pierderea identită]ii . Poate fi doar un căştig politic pentru unele grupuri de interese. Am propus ca în localit\]ile unde există comunităţi de ceangăi să se asigure în fiecare şcoală, funcţie de potenţial, un număr de profesori care să predea limba maghiară şi să se asigure un număr de ore facultative pentru predarea istoriei reale a ceangăilor nu de genul celei promovate de Mărtinaş şi chiar de preotul Gherghel. Noi, nu luptăm împotriva romănilor, oricum suntem o minoritate.

 

R. De unde apare această neclaritate privind identitatea ceangăilor?

 

A.D. UDMR recunoaşte cine sunt ceangăii. Eu cred că dezinformarea poporului ceangăilor vine dinspre nişte structuri care lucrează de prin anii '50. Omul de rănd, romănul de rănd, cei din învăţămănt, din Prefectura Bacău care au o găndire lucidă nu înspăimăntă pe nimeni. înspăimăntă acei ieniceri care dezinformează, care servesc anumite interese. Sunt şi la Inspectoratul Judeţean şi în răndul bisericii catolice oameni care spun că trăim cu romănii de o mie de ani şi ce ne mai trebuie O dată cu al doilea Consiliu de la Vatican s-a stabilit ca limba oficială a ceang\ilor din Moldova să fie si limba statului. Noi păstrăm ca tradiţie anumite lucruri: sfinţirea familiei, păstrarea limbii arhaice , cuvinte care nu dezbină familia. Or, liturghiile se ţin în limba romănă şi nu mi se pare normal. Se doreşte astfel influienţarea ortodoxiei.

Un alt aspect ţine de  libertatea presei. în Ardeal ai presa în limba maghiară, televiziunile prin cablu preiau canale în limba maghiară. La noi, la Cleja dacă te duci la operatorul de cablu eşti refuzat categoric, spun că nu fac politică şi că nu e bine. Revenind la întrebarea de bază, răspunsul e simplu. Noi, ceangăii din Moldova putem ajuta Romănia la integrarea în UE prin modul în care această minoritate este respetată, lăsată să-şi cunoască adevărata istorie. Repet, noi nu luptăm împotriva nimănui.

R. :Vă mul]umesc.

 

A consemnat,

Florin CREŢU

Monitorul de Bacău.

 

Az alabbi melléklet a csíksomlyói Domus Historiából van.

Elcsángálások okai

(Gergely István)

1758-ban Moldva felől ismét nagyobb tatár sereg készült Csíkba betörni. A megrémült nép részint az erdőkbe, részint Csíksomlyóra ment, hol Bocskor Pál házfőnök vezetése alatt erélyes védelemre készült, részint Haller Pál vezetése alatt a szorosok védelmére sietett. A tatár betörés elmaradt, de Haller Pál visszajövet Csíktaplocán , a szétoszló csíkiak előtt azon nyilatkozatot tette:

“Nagyon sajnálatos, hogy a szükséges fegyverekkel nincsen felszerelve a székely nemzet, mert e szoros a kereszténység védőbástyája lehetne.” Voltak, kik Haller szavait Bécsig juttatták, s hogy nem maradtak eredmény nélkül, a következmény megmutatta. Bécsben nem is késtek sokáig a székely határőrség felállításával, mely arra is jó volt, hogy a székelyek ősi szabadságát megnyirbálják. A határok őrzését addig zsoldosok teljesítették, de 1762 április 11-én Bukow megkapta a parancsot a határőrség felállítására, mely az Adriától fölfelé már meg volt szervezve s csak a székelység volt még hátra. Mária Terézia királynő elrendelte, hogy a határőrségre csakis az önként jelentkezők alkalmaztassanak, kijelentette, hogy minden erőltetés és jogsértés tőle távol van és senkit kényszeríteni nem akar.

Mivel azonban minden kigondolható taktikával, igérgetésekkel s végül ijesztgetésekkel sem voltak a székelyek hajlandók önként vállalni a katonáskodást, erőszakhoz nyúlt, melyet teljes felfordulás követett s amelynek aztán a

 

madéfalvi mészárlás vetett véget 1764 jan. 7-én a hajnali órákban.

Az elesettek számát nem lehetett megállapítani. Sokan az erdőn pusztultak el, sok az Oltba fulladt, sokat titokban hazavittek. Losteiner az összes halottak számát 183-ra, Benkő 186-ra tette, a vérbizottság egyik tagja beszélte, hogy a halottak száma, kiket Madéfalva déli részén közös sírba temettek, 400 volt. Ha hozzávesszük azokat is, kik az erdőn pusztultak el, vagy akiket az Oltba hánytak, vagy akiket övéik titokban elvittek, akkor legalább 500 halott lehetett. Hogy aztán a sebesültek száma 1000-nél is több, azt a katonaság dühéből s a nép ellenállásának hiányából önként lehet következtetni. Csak a nők és gyermekek kaptak kegyelmet. Még márciusban is temették a halottakat.

Bukov sem sokáig gyönyörködhetett nagy munkájának eredményében. A hagyomány szerint kocsija felborult s a kocsi üvege összetörte arcát és május 18-án meghalt.

A madéfalvi veszedelemnek nemcsak a határőrség könnyű felállítása, hanem az azután megindult bűnvizsgálat is lett a következménye, melyet a papok sem kerülhettek ki. Zöld Péter szentléleki, Beke István delnei és Németi József szentmihályi plébánosokat Fehérvárra idézték, ott elzárták s azalatt a katonák házukat kirabolták. Németit 4 hónap múlva elbocsájtották, de Zöld és Beke ott maradt. Később megszöktek. Beke önként visszament s szabadon engedték, Zöld Péter tovább bujdosott faluról falura. A fitódi erdőben a vadászó katonatisztek elfogták a Csíksomlyóra vitték Szász János főespereshez. Innen is elszökött s székely ruhában kibujdosott Moldvába éppen a madéfalvi vérfürdő miatt kivándorolt honfitársaihoz, ahol ezek lelkésze lett.    

A székelyek tömeges kivándorlása feltünt az intéző körökben s rájöttek, hogy legalkalmasabb lenne a kibujdosottakat hazatérésre bírni, de nem erőszakkal, hanem kedvezéssel. Ezért Zöld Péternek is kegyelmet s azonfelül 1000 forintot igértek, ha honfitársait haza vezeti. Zöld Péter a kegyelmet elfogadta, de csak kis részt tudott hazahozni, a többi ott maradt. Zöld Péter 1768szeptemberében tért haza s delnei plébános lett. Delnéről 1788-ban kanonoki minőségben Csíkrákosra ment. Itt végezte be 1795 június 25-én érdemes, annyi szenvedéssel és megpróbáltatással teljes életét.

A vérfürdő áldozatainak a hatalom emléket állított ezen felirattal: “Domita Siculorum superbia hic jacet”. De valaki ugyanezen emlék hátlapjára ezt írta: “Itt emelt magának a gonoszság oltárt,

Mondd el hóhérinkra a CIX zsoltárt.”  

Ezt a feliratot meglátta II József, ki mint trónörökös itt járt és az emléket eltávolittatta. Végre 135 esztendő után a madéfalvi vérfürdő áldozatai a hálás utókortól megkapták az őket megillető emléket, melynek felirata ez:

“Siculicidium  /1764 jan. 7/ A határőrség erőszakos szervezésekor Madéfalva határában 1764 jan. 7 hajnalban a császári katonaság által védtelenül lekaszabolt Csík és Háromszék 200 székely vértanu emlékére, kik az ősi szabadság védelméért vérzettek el, emelte az utókor hálás kegyelete. 1899”

A madéfalvi vérfürdőnek meg volt a hatása. A bizottság megkezdette munkáját s oly gyorsan dolgozott, hogy már január 17-én Sikó főesperes 4 zászlót szentelt fel s az egész Felcsík felesküdt. Január 21-én Alcsík, 31-én Kászon is felesküdt. Február 13-án Kézdivásárhelyt a háromszékiek is felesküdtek s meg volt szervezve a határőrség a székely szabadság lábbal tiprásával, de ebben a seregben tiszti állásra 1848-ig, míg a határőrség tartott, székely ember alig jutott, pedig Európa különböző csataterei beszélhettek volna a székely katona vitézségéről. Mégis teljes

mértékben éreztették, zaklatásaikat az idegenből betelepített katonatisztek a lakóssággal, mely a rája erőszakolt fegyverviselés miatt idegenkedéssel viseltettek a katonaság iránt. Nemcsak a határőr, hanem még annak családja is ki volt téve a helyőrség gorombaságainak, mert leányát sem adhatta férjhez a katonatisztek előre kikunyerált engedélye nélkül, fiát sem jártathatta iskolába, míg a katonaköteles korból ki nem nőtt.  


 

 

Pater Gheorghina

 

 

Pe româneşte pentru cine vrea, şi pe ungureşte pentru cine vrea                    Preotul Gherghina s-a născut în Valea Mare, comuna Faraoani, judeţul Bacău şi a fost sfinţit preot la 11 mai 1941. A făcut serviciul de vicar parohial în mai multe sate, iar în anii 1943-1946 a fost paroh la Săbăoani. În 1946-1947 a condus parohia Târgu Trotuş, apoi a fost paroh la Lespezi, unde a lucrat până în 1959. Pentru că mulţi săteni din Lespezi ceruseră slujbe în limba maghiară, în fiecare duminică el a oficiat o liturghie în limba română şi una în limba maghiară în anii când a fost paroh acolo. Oamenii îşi amintesc cu drag de preotul Gherghina, povestind despre bucuria de a merge la slujbele în limba maghiară, care în scurt timp au devenit adevărate sărbători: venea lumea din mai multe sate catolice din jurul Bacăului să participe la acest eveniment. Marea popularitate a preotului Gherghina nu a plăcut autorităţilor comuniste, care se temeau că nu vor reuşi colectivizarea satului din cauza lui. În 1959 l-au arestat şi anchetat, la fel ca şi pe alţi preoţi. A fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru delictul închipuit de crimă contra ordinii sociale. A executat cinci ani şi jumătate de muncă silnică,

şi a fost eliberat în 1964. După închisoare a fost paroh la Buruieneşti, la Pildeşti şi la Somuşca.  Era îndrăgit şi respectat de toţi credincioşii care l-au cunoscut pentru că era aproape de problemele oamenilor, uşa parohiei era mereu deschisă pentru credincioşi, cu care vorbea pe ungureşte sau pe româneşte, după cum vroia fiecare. Modest şi omenos, cât a trăit a fost căutat de bătrânii care preferau să se spovedească pe ungureşte. A murit la 21 decembrie 1998 şi a fost înmormântat în cimitirul din satul natal.

WWW.CEANGAI.RO

 Moldvai Csángó múzeum nyílt Klézsén – „Megbűnhődte már e nép..."
[ 2006-09-03 - 23:04:43 ]

  Augusztus 26-án Klézse Budáról elnevezett részén, a Szeret-Klézse Alapítvány udvarán a moldvai csángók történetének egy fontos eseménye zajlott le. Megnyílt az első Csángó múzeum, és ezzel egyidejűleg kopjafát avattak Petrás Incze János emlékére.
A múzeumot a Szeret Klézse Alapítvány épületének két szobájában adták át a közönségnek. A kiállított tárgyak a csángóság viseletét, és néhány helybéli mesterség sajátos eszközeit mutatják be. Régi könyvek és kézírásos jegyzetek elevenítik fel a csángók nehéz sorsú vallásos életét, melynek során katolikus egyházuk több, mint egy évszázada az üdvözülés egyik feltételének mondja magyarságuk feladását, elfelejtését. A múzeum létrehozását a Szeret-Klézse Alapítvány kezdeményezte, a megnyitón Duma András elnök hosszan sorolta azokat a segítőket és adományozókat, akiknek munkája vagy pénze van a múzeum kialakításában.
Az Alapítvány székházának udvarán felállított kopjafa felszentelését Gergely István csíksomlyói plébános végezte. A magyar nyelvű szentmisét eredetileg a római katolikus templomban tervezték megtartani, de erre a helyi plébános nem mert engedélyt adni. Sajátos fintora a sorsnak, hogy éppen ezen a héten zajlott Csíksomlyón az Országos Katolikus Ifjúsági Találkozó, melyen a magyar nyelvű miséket tiltó Gergely Péter jászvásári római katolikus püspök tartott román nyelvű szentmisét a kegytemplomban.
Így Klézsén (Budán) szabad téren került sor a szentmisére, csodálatos napsütésben, ahova a klézsei hívek mellett Székelyföldről és Magyarországról is érkeztek résztvevők. A szentmise végén a csángók sorsának megsegítését a Himnusz címben idézett sorára hivatkozva, Gergely István csíksomlyói plébános – közismert nevén Tiszti – immár nem csak kérte, de követelte.

A mise után a klézsei gyermekek, majd a felnőttek kórusa énekelte gyönyörű, mára már jelentős részben híressé vált népdalainkat.
A szentmisét követően Tiszti egy fokossal jelölte meg a klézsei temetőben azt a helyet, ahol Petrás Incze János sírja lehetett. Az 1813-ban a moldvai Forrófalván született Petrás János Kézdivásárhelyen tanult, minorita szerzetessé Egerben képezték, fogadalmat

1834-ben tett, két év múlva ugyanott szentelték pappá. Szerzetesként az Incze nevet kapta, misszionáriusként visszatért szülőföldjére, ahol élete végéig dolgozott. Egyházi tevékenysége mellett nagyon jelentős segítséget nyújtott a Magyar Tudományos Akadémia ez időben megkezdett néphagyományok megőrzését célzó nagyszabású gyűjtőmunkájában. Idős korában, 1886-ban ismeretlenek rátörtek szobájában, félholtra verték. Ezután még elmondta támadói kilétét, a nevek azonban a mai napig ismeretlenek maradtak. Feltételezhető, hogy magyarságát

nyíltan vállaló, a csángó-magyarok érdekében kifejtett állhatatos tevékenysége okozta vesztét. A klé-zsei temető kis fakápolnájának oltára alatt helyezték örök nyugalomra. A kápolnát röviddel ezután felgyújtották és annak helyére mára egy jellegtelen modern kápolna épült. A kápolnában semmi nem utal az egykori sírhelyre. A bezárt kápolna külső oldalán, az oltárhoz közeli részen került elhelyezésre az a fokos – jellegzetes magyar használati tárgy és fegyver –, amelyik emléket állít Petrás Incze Jánosnak.

A temetőtől nem messze Gergely atya megszentelte azt a 2001-ben felállított útszéli fakeresztet, amely Klézse egyetlen magyar nyelvű felirattal ellátott vallásos emléke, emlékeztetője: „Jézusom őrizd meg a

Csángó magyar nemzetet”. A keresztet Csicsó Antal klézsei tanár és felesége állíttatták, de felszentelését a helyi pap nem vállalta, mostanáig kellett várniuk e fontos eseményre.


Ezután Tiszti meglátogatott néhány olyan rekecsini családot, ahol a sok gyermek eltartása immár megoldhatatlan, és szükséges a gyermekeket bentlakásban elhelyezni. Ebben kíván segíteni a plébános úr nevéhez fűződő, Csíksomlyón működő Csibész Alapítvány, amely idén ősztől újabb 5-10 moldvai csángó gyermek befogadását tervezi.

Rodics Gergely (rodicsg@t-online.hu)
A fotókat a szerző készítette. 

 

Támogatónk:

Illyés Közalapítvány

 

Felelõs kiadó/Publicat de: “Szeret-Klézse Alapítvány/Fundatia “Siret-Cleja”

Fõszerkesztõ/Redactor sef: Duma-István András, Loc./Község: Cleja/Klézse, nr.casã/házszám: 590, zona/falurész: Tyúkszer, Jud./Megye: Bákó/Bacãu, cod/irányitószám: 607105, ISSN: 1583-607x, Tel/Fax: 00 40 234 253 269,

e-mail: aduma@xnet.ro